Compostul, prietenul plantelor și mediului înconjurător

Odată cu sosirea toamnei, curtea va avea din ce în ce mai multe frunze pe jos. Copacii, pomii, arbuștii etc. încep să-și piardă ”hainele” cu care au decorat pe parcursul anului. Strângerea lor poate fi o corvoadă, dar îți spunem ceva: această ”bătaie de cap,” poate sta la baza unei adevărate comori, pe care o veți avea la-ndemână, la fel cum înainte de a arunca gunoiul din bucătărie, mai gândiți-vă o dată.

Ce vrem să spunem? Ei bine, frunzele acelea multe din curte și resturile menajere de natură organică se pot transforma în ceva extrem de folositor grădinii tale: compost. Da. Ați auzit bine. Deci, de acum înainte, gândiți-vă că faceți curat cu scopul nobil de a vă ajuta plantele să fie mai frumoase ca oricând.

Toți cei care grădinăriți, v-ați întâlnit sau ați auzit de acest cuvânt - compost. Poate v-ați întrebat ce presupune și ați început să vă interesați în stânga și-n dreapta. Este bine să fiți informat, iar atunci când grădina și plantele ce o compun depind exclusiv de voi, nevoia de a fi siguri pe propriile acțiuni, devine vitală.

Definiții

Suntem convinși că, în documentarea voastră ați dat peste fel și fel de definiții, unele mai complicate, altele mai puțin. Dacă ”deschidem” varianta online a DEX-ului, compostul este definit ca acel: ”îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale” sau ”îngrășământ organic compus din resturi de bucătărie, nutrețuri alterate etc., supuse unui proces de fermentație lentă.”

Apoi, continuând cercetarea și citind diferite articole, mai puteați întâlni definiții de genul: o materie de natură organică, descompusă lent și transformată în îngrășământ pentru plante sau un fertilizant natural, obținut din amestecarea unor resturi vegetale și organice biodegradabile.

Sintetizând toate cele de mai sus, putem spune că prin compost înțelegem acel îngrășământ natural, pentru plante ornamentale sau roditoare, realizat din resturi vegetale și de natură animală, care are loc printr-un proces de descompunere lentă.

Ce rol are compostul?

Cu toții ne dorim plante frumoase, care se dezvoltă armonios, sunt sănătoase, înfloritoare și/sau roditoare. Ei bine, aplicarea unui îngrășământ poate contribui semnificativ la acest lucru, iar dacă acesta este unul natural, făcut de voi, în propria curte, cu atât mai bine. Compostul îmbunătățește proprietățile chimice și fizice ale solului, devenind astfel mult mai bogat în substanțe nutritive. Acest lucru duce automat la o dezvoltare armonioasă a plantelor, ele extrăgându-și substanțele hrănitoare de care au nevoie din rădăcini. Exact așa cum noi luăm vitamine pentru a ne fortifica organismul; așa și plantele au nevoie de puțin ajutor, deci am putea spune că îngrășământul constituie practic un fel de ”supliment” care să le ajute să crească frumos și sănătos. Enumerăm câteva aspecte importante despre rolul compostului în grădinărit:

- elementele nutritive regăsite în așa-numitul ”humus artificial” din compost, se asimilează ușor de plante, prin rădăcini

- îmbunătățește structura solului, favorizându-i acestuia aerisirea

- ajută la o încălzire mai rapidă a solului, datorită culorii sale închise

- contribuie la îmbunătățirea echilibrului apei în sol

- sporește activitatea biologică a solului

- crește rezistența plantelor în fața bolilor și a dăunătorilor

Cum procedăm și ce trebuie să avem în vedere?

Obținerea unui îngrășământ natural de calitate, nu este neapărat o operațiune dificilă, însă pentru a obține rezultatul dorit, e nevoie de respectarea câtorva reguli simple. Așadar, înainte de a vă apuca efectiv de treabă trebuie să aveți în vedere: locul în care îl veți amplasa, ingredientele pe care le veți folosi și modul în care le pregătiți, recipientul de păstrare și dimensiunea acestuia.

Este extrem de important unde îl veți ”prepara”, respectiv amplasa. Ar fi bine ca locul să se afle cât mai departe de casă, deoarece mirosul pe care-l va degaja în timp, poate fi ușor deranjant. Ca urmare, cel mai indicat ar fi undeva în spatele grădinii sau în cel mai îndepărtat colț, față de zona în care petreceți timp atunci când ieșiți afară. În al doilea rând, trebuie să fie bine aerisit și ferit de razele directe ale soarelui, asta deoarece ele contribuie la oxidarea materiilor organice.

”Ingrediente” necesare

Fiind vorba despre un îngrășământ natural, e clar că veți avea nevoie tot de componente naturale, organice, aflate chiar la îndemâna voastră. Așadar, puteți folosi resturi menajere precum: coji de fructe, de legume, de ouă, zaț de cafea, pliculețe de ceai sau frunze de ceai folosite. Apoi, puteți utiliza: paie, fân, rumeguș, iarbă tunsă, crengi uscate sau resturi rezultate în urma tunderilor pomilor, arbuștilor, gunoi de grajd (dacă aveți sau puteți face rost).

Vorbeam la începutul articolului despre frunze. Ele pot fi extrem de nutritive, deoarece conțin minerale. Pentru a le transforma în compost, veți avea nevoie și de puțin gunoi de grajd, cu care să le amestecați. Toate acestea conțin azot, în diferite proporții, element extrem de folositor. Deci, de acum înainte, veți ști că toate frunzele acelea frumoase, care cad toamna sunt prețioase prin cantitățile mari de materie organică pe care le conțin. Ele îmbunătățesc structura pământului, ajută la aerisirea solului de tip argilos, previn uscarea rapidă a celor de tip nisipos, absorb apa din urma ploilor și țin sub control evaporarea.

Pentru a avea efectul scontat, ar fi indicat ca frunzele să fie tăiate, rupte sau altfel spus mărunțite. Acest detaliu contribuie la accelerarea procesului de descompunere. Materiile prime folosite la realizarea compostului au rolul lor, deoarece fiecare în parte au un anumit conținut de azot și carbon, ambele esențiale pentru plante.

Recipiente pentru păstrarea compostului

Compostul nu poate fi ținut oricum, ci are nevoie de un loc mai ferit și de un așa zis recipient. Acesta trebuie să fie construit direct pe pământ și nu pe beton, deoarece compostul trebuie să fie în contact direct cu solul. Ca aspect și structură, poate fi simplu sau mai elaborat, fix sau rotativ în funcție de disponibilitate.

Fix - acesta poate fi realizat cu puțină îndemânare din: paleți, scânduri, sârmă, plasă sau chiar crengi mai grosuțe de copaci, pomi. Practic veți construi o ladă. De regulă se face sub formă dreptunghiulară, pentru a fi mai ușor de manevrat conținutul.

Rotativ - acesta poate fi fabricat dintr-un bidon de plastic sau de lemn, care se fixează pe un suport, asta pentru a putea fi ulterior, rotit cu lejeritate. Așa, veți putea întoarce mult mai simplu și mai des compostul, grăbind astfel procesul descompunerii. Dar să știți că există și containere, recipiente din metal, create special în acest scop.

Sistem dublu sau triplu compartimentat - acesta presupune în primul rând, mai mult spațiu și în general este realizat din lemn. Un compartiment este utilizat pentru a muta compoziția dintr-o parte în alta, atunci când acesta trebuie întors, amestecat. Așadar, în permanență un compartiment va fi gol.

Din cărămizi - acesta este foarte simplu de realizat. Tot ceea ce aveți de făcut este să luați câteva cărămizi cu ajutorul cărora să clădiți pereții ”containerului,” însă astfel încât să lăsați spațiu între fiecare, pentru a permite aerului să circule. Îl puteți face dreptunghiular sau rotund.

Cum se procedează?

Pentru a obține un compost de calitate este important ca toate ingredientele să fie așezate în straturi alternative, cu mențiunea că fiecare strat trebuie udat cu moderație. La final acoperiți cu o folie sau un capac. După aproximativ o lună jumătate, două, compoziția intră în procesul de descompunere, moment în care se recomandă întoarcerea sau altfel spus amestecarea acesteia. Procedura se repetă, cu regularitate, măcar o dată pe lună.

Dintre toate ingrediente enumerate, fiecare dintre voi, poate folosi ce dorește sau ce are la dispoziție. Îl puteți obține doar din frunzele adunate din curte, pe care să le amestecați cu gunoi de grajd. Însă cu cât materiile prime sunt mai multe și mai diversificate, cu atât calitatea compostului crește. De asemenea este indicat ca ingredientele să fie cât mai mărunțite pentru a accelera procesul de descompunere. Tot acest amestec are nevoie de timp pentru a ajunge în stadiul optim de folosință, întreg procesul poate dura de la câteva luni, până la un an sau chiar mai mult.

În funcție de etapele prin care trece, acesta își schimbă culoarea, volumul, textura și mirosul. În momentul în care procesul compostării începe, amestecul este galben, deoarece se degajă căldura. Apoi, la mijlocul perioadei, materia primă scade mult în volum și apar râme, viermi etc. În cele din urmă produsul obținut va avea o culoare închisă, brun-negricoasă, o textură destul de sfărâmicioasă, un miros care ne duce cu gândul la humusul pădurilor, iar râmele și viermii scad numeric.

Ce să NU faceți!

În principiu nu prea am avea cum să greșim, atunci când ne preparăm singuri compostul, totuși dacă cineva nu știe exact presepune întreg procesul și ce ingrediente să folosească, existe șanse ca experimentul să devină un eșec. Mai concret, în compoziția unui compost sunt interzise următoarele: plante otrăvitoare sau bolnave, lemne sau resturi de lemne care au fost suspuse unor tratamente chimice, resturi vegetale care au fost tratate cu insecticid, materiale anorganice, din plastic etc.

La final de articol, ce concluzie putem trage?

Compostul este în mod evident un lucru extrem de benefic plantelor din grădina noastră și reprezintă totodată o metodă excelentă de reciclare a deșeurilor de natură organică. În acest fel contribuim, chiar și-ntro mică măsură, la stoparea risipei alimentare, precum și la protejarea mediului.

             


1