Liliacul, arbustul clasic al grădinilor!

La ce vă gândiți, când spuneți: liliac? Pentru cei mai mulți dintre noi, reprezintă planta copilăriei. Aproape că nu există casă fără acest arbust ornamental. Este un clasic al grădinilor. Cu ce ne cucerește an de an, de nu ne putem sătura de el? Cu florile sale frumos colorate și incredibil de intens parfumate. Aroma aceea dulce pe care o emană, o simțim chiar dacă nu ne aflăm lângă el, e suficient să fim doar prin apropiere.

Denumire științifică și aspect
Numele său științific este Syringa vulgaris, adică liliacul comun și face parte din familia Oleaceaeelor, alături de Forsythia, Iasomia, Frasinul, Măslinul și multe alte plante. 


Se prezintă sub forma unui arbust viguros, înalt sau pitic (în funcție de soi) și dezvoltă o tufă cu aspect îngrijit. Frunzișul este simplu, atrăgător, cordiform, adică sub formă de inimioară de un verde plăcut sau pestriț, după caz. Florile sunt dispuse grupat, în panicule mari, bogate și apar primăvara, în perioada aprilie-mai.  Atunci când te afli în prezența unui liliac înflorit ești de-a dreptul cucerit, din toate punctele de vedere: vizual, senzitiv și evident, olfactiv. În ciuda faptului că planta, în ansamblul său are un aspect rustic, în egală măsură se încadrează și în tiparul unor grădini moderne. Cele care cu siguranță dau o notă de romantism, eleganță și rafinament sunt florile. În funcție de soi, acestea pot fi simple sau duble, mono sau bicolore. Așadar le putem admira în mai multe culori: mov, alb, galben-crem, violet sau violet conturat cu alb etc. Însă dintre toate, poate cea mai întâlnită nuanță este movul deschis, despre care putem spune că a căpătat cu timpul, denumirea de liliachiu. 

Plantare
Liliacul se poate planta atât primăvara, după ce vremea permite acest lucru, adică doar atunci când nu mai există pericol de îngheț sau toamna. Ca amplasament, acesta preferă locurile însorite, luminoase și un sol bine drenat. Necesită îngrijiri minime de întreținere. Dacă doriți să obțineți cu ajutorul lui un gard viu, aveți grijă la distanța la care plantați, aceasta ar trebui să fie de aproximativ un metru, între fiecare exemplar. Este deosebit de important acest detaliu, deoarece trebuie avută în vedere dezvoltarea în timp, a plantelor. Acestea au nevoie de spațiu, astfel încât să se poată dezvolta armonios, mai ales lateral, deoarece vorbim de tufe dense.   Această minunăție, înflorește primăvara, în perioada aprilie-mai și oferă privirii un spectacol vizual incredibil; iar parfumul dulce, îmbietor, intens pe care-l emană cu generozitate în jurul său vă seduce simțul olfactiv.  Apropo: știați că, în România există o pădure de liliac, natural formată? Aceasta poate fi vizitată și admirată, dacă mergeți în județul Mehedinți, mai precis în apropierea localității Ponoare, la aproximativ 6 km de orașul Baia de Aramă. Impresionanta pădure reprezintă o rezervație botanică ce se întinde pe o suprafață de 20 ha și face parte din ariile protejate ale României.   Tot ca o curiozitate, vă spunem că florile de liliac sunt supradenumite ”florile memoriei”. De ce? Simplu, datorită faptului că oamenii spun că mirosul acestora le trezește amintiri vechi, de care nu-și mai aduceau aminte, dar pe care le retrăiesc din plin, de fiecare dată când îl simt. Deși noi, în general, avem în minte o imagine clară despre cum arată liliacul, lumea plantelor este mereu suprinzătoare, astfel că există mai multe genuri care surprind cu apariția lor. Dintre acestea amintim de: liliacul comun, de vară, indian, californian etc. Cu toate că nu au în comun nici măcar familiile din care fac parte, totuși, poartă denumirea de liliac. Curios, nu-i așa? Ceea ce îi unește este faptul că sunt arbuști ornamentali și decorează prin flori, acestea la rândul lor având în comun, faptul că sunt dispuse grupat, însă nu neapărat sub aceeași formă.

Cum se prezintă fiecare?

Liliacul de vară
Din punct de vedere științific se numește Buddleja davidii, face parte din familia Scrophulariaceae și cuprinde nenumărate varietăți.  În limbaj popular, i se spune ca liliac de vară și este extrem de decorativ. Arbsutul formează o tufă voluminoasă, bogată, dar aerisită în același timp. Specificul acestuia constă în florile ce au forma unor ciorchini alungiți, frumos colorați și parfumați. În funcție de soi, pot fi monocrome: albe, mov, mov-albăstrii, roz, purpurii, violet sau multicolore, cum ar fi spre exemplu: Buddleja davidii Flower Power, care îmbină mai multe nuanțe de portocaliu și violet. Un alt detaliu pentru care lumea alege să-i planteze este capacitatea acestora de a atrage în jurul lor zeci de fluturi jucăuși. Tocmai din acest motiv, la o căutare în engleză îl veți găsi și sub denumirea de ”butterfly bush,” care s-ar traduce arbustul fluturilor. Nectarul dulce al florilor face ca micile zburătoare să dea în permanență târcoale, plantei. Se poate planta solitar sau în grupuri, în grădini sau parcuri. Ca amplasament, preferă locurile luminoase, însorite. Este extrem de adaptabil, rezistent și ușor de întreținut, îngrijit. 


Liliacul californian
Ceanothus sau liliacul californian este un arbust decorativ, care face parte din familia Rhamnaceaeelor și își are originile în America de Nord, mai precis California, de unde rezultă și denumirea lui populară. Formează tufe generoase, dense, compacte cu aspect îngrijit. Frunzele sunt simple, ovate, de un verde liniștitor, cu aspect lucios.  Arbustul este spectaculos în momentul în care florile își fac apariția, acestea fiind în număr atât de mare, încât tufa pare un uriaș nor, colorat. Cele mai întâlnite varietăți au flori de culoare albăstrie, dar există și unele cu flori albe sau roz. Este ușor de întreținut și nu necesită îngrijiri speciale. Pentru a vă bucura de el în toată splendoarea, singura lui cerință importantă este să-i oferiți locul care i se potrivește de la bun început, adică unul însorit, luminos; dar ferit de vânturi puternice. Zecile de floricele cresc grupat și dau naștere unor sfere extrem de decorative, printre frunzele verzi, alungite și lucioase!  Poate decora cu succes o grădină, un parc sau aleea din fața casei. Pentru a se dezvolta armonios are nevoie de locuri însorite, luminoase și de un sol bine drenat.

Liliac indian
Liliacul indian sau Lagerstroemia indica, după denumirea științifică are origini asiatice și este un arbust cu un imens efect decorativ, grație aspectului aparte al florilor. Frunzele ovate ca formă sunt verzi, într-o nuanță închisă, dar toamna capătă nuanțe roșcate, fapt ce sporește farmecul plantei. Spectaculozitatea lui se datorează, după cum spuneam, florilor. Acestea sunt mari, interesante ca aspect, se prezintă grupat și par realizate din hârtie creponată. Pot fi: albe, roz, roșiatice, violet sau movulii, în nuanțe intense, vii. Înflorește din timpul verii, până prin septembrie.  Este ideal în orice grădină, indiferent de stil; în parcuri, în curtea unui hotel sau în orice aranjament peisagistic. Liliacul indian iubește soarele, ca urmare va trebui amplasat într-un astfel de loc, unde se poate scălda în razele sale. 

Oricine dorește un decor deosebit, demn de invidiat pentru propria grădină ar trebui să planteze arbuști ornamentali. Aceștia au un mod unic de a decora spațiile exterioare, deoarece au toate atuurile pe care niște plante le pot oferi în acest sens: flori interesante ca aspect și intens colorate, frunziș bogat, moncrom sau pestriț, tufe generoase cu aspect îngrijit care decorează frumos și în unele cazuri, parfum seducător.  Dintre toți arbuștii decorativi, liliacul obișnuit, liliacul de vară, cel indian sau cel californian reprezintă o alegere mai mult decât inspirată, care alături de diverse alte plante perene vor forma un tot unitar. Concluzie finală? Cei care ajung să-i planteze, practic își oferă o bucurie pe termen lung. Aceste minunății conferă grădinilor: eleganță, prestanță, rafinament, culoare, parfum și un plus de romantism. 


1