Spectaculozitatea și avantajele gardurilor vii

Am tot auzit și văzut garduri vii, dar ce sunt ele de fapt? Cum s-ar putea defini?

Teoretic vorbind, gardul viu este denumirea dată unui ansamblu de arbuști sau arbori, care se plantează manual, la distanțe destul de apropiate, dar bine calculate, astfel încât să formeze o barieră, un perete, ce ultetrior beneficiază de o îngrijire constantă, pentru a păstra o anumită formă. De ce, viu? Simplu, pentru că se formează din plante, care sunt niște organisme vii, ce respiră prin frunze; se hrănesc și se hidratează prin rădăcini; cresc, se înmulțesc etc.

Scurt istoric

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat tot felul de metode prin care să-și delimiteze culturile sau porțiunile de teren care le aparțineau, ba chiar au început să taie păduri pentru a-și extinde teritoriile. Istoric vorbind, noțiunea de gard viu, am putea spune că există încă din Epoca Bronzului, când unele fâșii de păduri erau lăsate neatinse, tocmai cu scopul de a ”trasa” linii de hotar. 

Cea care se mândrește cu o veche tradiție în ceea ce privește gardurile vii este Marea Britanie, unde în anumite localități au fost găsite urme ale unor garduri cu spini, vechi de sute de ani. Actualmente, una dintre regiunile cu cele mai multe garduri vii este Devon, printr-un efort susținut și hotărît de a păstra tradiția, cultura și istoria. Ele mărginesc terenurile agricole și au un aspect deosebit, ca de mozaic; însă de departe rolul lor primordial este să prevină eroziunea solului. Se spune că în această zonă, aproximativ 25 % din gardurile vii sunt vechi de peste 8 secole. Din acest motiv, gardurile din Devon au devenit punct de atracție turistică, practic putem spune că sunt o parte din istorie, pe care unii au privilegiul de o vedea. 

În afară de Marea Britanie, mai există și alte țări ale Europei în care s-a pus accent pe frumusețea și utilitatea unui gard natural din plante, renunțându-se la cele mai puțin estetice. În acest sens amintim Germania, unde în orașul Dusseldorf există o clădire de birouri, îmbrăcată în aproximativ 30.000 de plante care formează garduri vii. Această fațadă verde are o lungime de 8 km și ar fi cea mai mare de acest gen, din Europa, după cum declară chiar arhitecții cărora le aparține ideea și proiectul. Planta pentru care au optat aceștia este carpenul, un soi de arbust decorativ crescut în pepiniere autohtone. A fost ales datorită întreținerii sale relativ ușoare și a faptului că-și păstrează frunzele, pe perioada anotimpului rece. De altfel, gardurile vii din acest tip de carpen sunt destul de des întâlnite în oraș.

Tipuri de gard viu și clasificare.

Practic, gardul viu este un soi de aranjament special, realizart din plante și poate fi amenajat în grădini, parcuri, de-a lungul unei alei, pentru a realiza ronduri decoartive, în curțile unor hoteluri sau  ale unor instituții publice ori private; pot avea înălțimi și forme diferite. 

Sunt extrem de variate și vom vedea în ce sens, în cele ce urmează. În timp și-au dovedit eficacitatea, devenind esențiale atât pentru grădinile rurale, cât și urbane. Un gard viu are mai multe atribute, căci poate fi plantat cu diferite scopuri: de la cele de ordin ornamental, până la cele legate de siguranță, intimitate etc.  

În funcție de ceea ce dorești să obții, poți folosi plante de talie mică, medie sau înaltă, fiecare având specificul ei. Unele sunt ideale pentru bordură sau pentru a delimita mai mai multe sectoare ale aceleași grădini sau pur și simplu, pentru a masca diferite anexe etc. Dacă ar fi să ne ghidăm după câteva criterii, le-am putea clasifica în felul următor:
În functie de scopul pentru care se plantează:
- estetic, decorativ, relaxant. Indiferent de soiurile alese, acestea schimbă radical aspectul locului în care se plantează, îmbogățindu-l din punct de vedere estetic, prin cromatică și forme. Gardul viu decorează prin frunziș, flori sau chiar fructe, după caz. Cu ajutorul lui vei avea parte de propria oază de relaxare, căci acel mult verde pe care-l vei admira zi de zi, îți va da o stare de bine, de calmitate. Nu degeaba se spune despre această culoare, că este una dintre cele mai relaxante pentru ochi.
- funcțional, de delimitare. În loc să te înconjori sau să-ți împrejmuiești grădina cu un gard din sârmă, lemn, beton etc, poți alege varianta unui gard viu. Acesta îți va îngrădi la fel de bine teritoriul, delimitându-l clar de alte proprietăți, dar în plus va avea un cu totul alt aspect, net superior. Poate fi la fel de înalt, la fel de lat, de opac, de nepătruns. Densitatea pe care ți-o oferă, de multe ori se dovedește a fi un obstacol mult mai greu de trecut, de către eventuali rău-voitori sau animale sălbatice, dacă este cazul. Cu toate că poate părea accesibil sau ușor de escaladat, să știți că este mai greu de pătruns într-o curte, peste încrengătura bogată, alambicată și înaltă a unui astfel de gard, decât în cazul unuia clasic.
- pentru intimitate: cu cât este mai înalt, cu atât îți oferă mai multă intimitate și implicit, liniște. Te ferește de ochii curioși ai vecinilor sau trecătorilor, atenuează zgomotele specifice zonelor urbane, ba chiar și praful pătrunde mai greu. Frunzișul bogat crește nivelul de oxigen, iar aerul din curte devine și se păstrează mai curat, protejează chiar și de agresivitatea unei furtuni, de vânturi puternice etc. Plantele în general, ne sunt de mare ajutor, chiar dacă nu realizăm acest lucru. Ele absorb noxele, purifică aerul și așa mai departe. 

În funcție de plantele folosite:
- clasice, la care accentul cade pe frunziș: acestea reprezintă varianta cea mai comună sau des întâlnită și este vorba despre acele soiuri de arbuști care formează tufe bogate, cum ar fi: Lemnul câinesc, Cimșirul (buxusul), Berberisul, anumite soiuri de carpen, bambusul, Lonicera pileata (Caprifoiul tâtâtor), chiar și alunul sau Euonymus, însă lista poate continua. 
- veșnic verzi: la această categorie, intră în primul rând plantele din familia coniferelor, cum ar fi: tuia, chiparosul, tisa; dar nu numai, căci există multe soiuri de arbuști ornamentali care-și păstrează frunzișul pe perioada anotimpului rece, spre exemplu: laurul, laurul portughez, Photinia, magnolia Grandiflora sau Fairy White etc.
- cu flori: acestea sunt cele mai atrăgătoare, deoarece frumusețea lor nu se reflectă doar în frunziș, ci accentul cade pe flori. Dintre toate plantele, cel mai des sunt folosite: ploaia de aur, hibiscusul, Pyracantha; dar în afară de acestea mai putem enumera: cununița, anumite soiuri de hortensie, liliacul clasic ori liliacul de vară, Deutzia, Weigela, Mahonia, chiar și Camelia, iasomia sau salcia japoneză. - cățărătoare: dacă totuși, nu doriți să renunțați 100% la un gard clasic, dar doriți să arate bine și să aibă viață, puteți recurge la plantele cățărătoare. Acestea vă vor îmbrăca elegant zidul, peretele sau gardul. În acest sens puteți opta pentru: hortensia cățărătoare, caprifoi, iederă, trandafirul cățărător, vița de vie sălbatică, vița canadiană etc. 

În funcție de înălțime, pot fi: pitice, mici, medii sau înalte.  

 Atunci când ne alegem plantele din acest punct de vedere, trebuie să luăm în calcul înălțimea lor la maturitate. Deoarece există multe păreri care clasifică ușor diferit gardurile vii, în funcție de dimensiunea plantelor, dacă facem o medie, putem spune că cele pitice ar trebui să aibă o înălțime de  până la 30-40 de cm, cele mici până în 70-100 cm, cele de talie medie undeva între 150-200 cm, iar cele înalte și foarte înalte peste 250 cm.  

De multe ori, plantele pitice folosite pentru garduri vii, prin prisma înălțimii lor sunt considerate de unii, borduri. În general ele se utilizează cu scopul de a delimita anumite sectoare ale grădinilor sau pentru a evidenția o alee.  Plantele cu flori, nu foarte înalte, dar care cresc în tufe dese, pot dubla gardurile vii formate din arbuști medii. Efectul va fi unul spectaculos. Florile situate la baza lor, viu colorate fiind, vor scoate și mai tare în evidență ”peretele verde,” avut ca fundal.

Plantare. Îngrijire. Formare

Gardul viu se plantează primăvara sau toamna, în condiții optime din punct de vedere meteorologic. Primăvara, aproximativ începând din luna martie, însă nu este neapărat o regulă, deoarece vremea poate fi capricioasă, ca urmare există uneori risc de îngheț, caz în care amănăm, până în momentul în care temperatura aerului, dar mai ales a solului devine constant pozitivă. Toamna, putem planta până când vine înghețul. Deci, tot vremea este cea care ne ghidează și ne spune până când putem face acest lucru. 

Deoarece vorbim despre arbuști, vom urma regulile de plantare ale acestora, cu mențiunea că de această dată, dorind să obținem un ”perete” trebuie să ținem cont mai mult ca oricând de distanța dintre fiecare plantă în parte. Așadar, vom avea în vedere faptul că în final dorim să obținem densitate, dar nu oricum. Aceștia trebuie să dezvolte totuși armonios, la fel și rădăcinile, trebuie să stea confortabil în sol, deci spațiile dintre ele trebuie să fie atent calculate. Odată ce am făcut gropile de plantare, corespunzător de adânci și de distanțate, în funcție de soiurile alese, putem așeza plantele în pământ. Nu uitați să le hidratați.

Gardurile vii pot fi lăsate să crească liber, fără a le tunde, dacă vă doriți un accent mai ”sălbatic,” neconvențional, liber în grădină; dar în general întreținerea lor presupune tundere, tocmai pentru a păstra o anumită formă. Putem opta pentru forme geometrice, dar și pentru unele mai speciale.

Multe dintre plantele folosite cu scopul creării unui gard viu se tund imediat după plantare, în acest fel stimulându-se nu doar o creștere mai deasă, ci sunt încurajate să crească în așa fel încât să se întrepătrundă una în  alta. 

Sculpturi vii 

Dacă tot vorbeam despre forme speciale și despre cum un gard viu poate fi modelat pentru a avea fix aspectul la care ai visat, plantele pot fi materie primă pentru obținerea unor sculpturi, adevărate splendori. La baza acestor minunății stă o artă, numită arta topiară pe care o putem defini ca fiind acea acea tehnică de modelare - prin decupare și tăiere - a arbuștilor și arborilor, dându-le astfel diferite forme, care mai de care mai interesante.

În general acestea sunt realizate în grădini ceva mai mari, în parcuri sau alte spații exterioare mai generoase, în curtea unui palat sau hotel etc. și sunt amplasate în așa fel încât să devină punctul principal de atracție. Astfel se pot obține chiar și forme care imită corpul uman, figuri geometrice interesante, spirale, animale, păsări etc.

Cum iau naștere asemenea opere de artă?

Arbuștii preferați pentru un astfel de decor sunt lemnul câinesc, tuia, chiparosul, Cimișirul (Buxusul sempervirens), dar și caprifoiul de tip arbustiv Lonicera pileata, Carpinus betulus un anumit soi de carpen sau laurul portugez. 

În functie de design-ul ales pentru sculptura dorită, vei opta și pentru planta care se potrivește cel mai bine. Pentru figurine mai mici se folosesc plante cu frunze mici, iar pentru cele de mari dimensiuni, cele cu frunze proporționale acestora, deci mai mari. O astfel de operă necesită atenție și întreținere constantă. Singurul lor inconvenient ar putea fi ritmul mai lent de creștere, însă rezultatul final merită așteptarea cu vârf și îndesat. 

În ceea ce privește formele mai mici sau mai simple nu există dificultăți majore, în realizarea lor; însă formele complexe au nevoie de schelete metalice solide, acoperite cu plase de sârmă care vor servi ulterior, la dirijarea cu atenție și grijă a plantelor. Stabillește dinainte dimensiunea, dar mai ales forma sculpturii, apoi urmeaz-o îndeaproape, pentru a o menține. 

Plantele trebuie să fie de calitate, cumpărate din locuri care oferă garanția soiurilor, pentru a evita neplăceri. Acestea se tund în mod obligatoriu de două ori pe an, primăvara și toamna, iar pentru a menține forma (în prealabil deja stabilizată) este necesară o toaletare, aproximativ din două în două luni.

Trucuri la tunderea gardului viu

Pentru a ne bucura de frumusețea unei asemenea ”construcții” este extrem de important să-l tundem corect. 
- este importantă calitatea plantei alese, desimea acesteia, înălțimea și starea sa de sănătate. 
- atunci când alegi forma în care dorești să tunzi gardul viu, ține cont de locul în care se află și de scopul pe care l-ai avut în vedere, la plantarea lui. Spre exemplu, dacă vorbim despre unul al cărui țel a fost delimitarea a două proprietăți ia în considerare că acesta trebuie să aibă o anumită înălțime.
- tunderea se face cu ustensile de calitate, special realizate în acest scop, precum: o foarfecă pentru tăierea arbuștilor sau un trimmer electric pentru gard viu.
-  atenție sporită. Poți folosi o sfoară pentru a te asigura că vei urmări o linie dreaptă și totodată pentru a păstra înălțimea pe care ți-ai propus-o. Marchează punctele de plecare cu niște țăruși și trasează apoi ”liniile ajutătoare,” dintr-o parte în alta a gardului. Ia în calcul și eventuale denivelări ale solului. 
- tunderea nu poate coborî sub o anumită înălțime, deoarece în funcție de soi, el are nevoie de o anumită amplitudine pentru a se putea dezvolta în continuare
- tunderea se face din aproape în aproape, începând cu extremitățile
- concentrează-te mai întâi pe tunderea la suprafață, după care poți trece la părțile laterale
- la baza tunderii gardurilor vii stă un principiu: măsori de două ori, tai o dată. Deci măsoară de mai multe ori, înainte de a te apuca de tăiat, deoarece este ireversibilă acțiunea. Orice greșeală costă. 
- gardurile florale se tund ceva mai rar, pentru a nu le micșora impactul estetic. 
- tunderea corectă a părții superioare este esențială, pentru a avea un gard viu sănătos și pentru a lăsa lumina soarelui să pătrundă în profunzimea plantei, lucru care îl face să se regenereze și totodată previne apariția bolilor. 
- înainte de a tăia ramurile sănătoase, dezinfectează ustensilele pentru a preveni răspândiriea bolilor de la crengile problematice, la cele sănătoase- asigură-te că îndepărtezi ramurile care cresc în unghiuri greșite, nepotrivite, prea apropiate sau cele care atârnă.

Ce ustensile folosim la tunderea gardurilor vii? 

Tunderea gardului viu am spus deja că necesită atenție, îndemânare, dar mai ales ustensile potrivite și corecte. Procesul în sine nu este unul neapărat dificil, dar este necesar să lucrezi cu echipamente de bună calitate, corespunzătoare. Nu te apuci să tai cu o foarfecă oarecare sau orice instrument tăietor sau mai rău, cu  cine știe ce alte improvizații. 

Așadar, folosim acele unelte special concepute în acest sens: foarfecă de tuns, care poate fi manuală sau electrică (motofoarfecă), fierăstrău electric. Pentru crengile mai subțiri poți folosi o foarfecă de tip by-pass, iar pentru cele mai groase de 2 cm, optează pentru foarfeca de grădină cu nicovală. Aceasta are un mâner ergonomic, lucru care te ajută să ai lejeritate, confort și ușurință atunci când lucrezi. Pentru crengile cu diametru mai mare de 4 cm se recomandă utilizarea fierăstrăului electric. 

Curiozități

Se spune, că cel mai mare gard viu din lume s-ar afla în Scoția, mai precis de-a lungul drumului care leagă două localități: Perth și Blairgowrie. Impresionantul ”zid” verde poate fi lejer considerat ca partea a unei fortărețe. Figurează chiar în Guinness World Records, ca fiind cel mai înalt și mai lung gard viu de pe mapamond. Dacă nu ar fi întreținut în modul specific unui gard viu, Meikleour Beech Hedge ar semăna cu o fâșie lungă de pădure, formată din fagi, plantați la distanță mică, unul de altul. Indiferent de anotimp, peisajul este de-a dreptul uluitor. 

Tot gardul viu, stă și la baza unor ingenioase ”construcții” și anume, labirintul. Acestea sunt pe cât de dificil de străbătut, dacă nu nimerești calea corectă, pe atât de spectaculoase.  

Știați că, cel mai lung labirint din lume, poate fi admirat în Anglia, mai precis în curtea unei impunătoare case - Longleat Manor - care se află în apropierea orașului Warminster. Acesta se întinde pe o suprafață de aproximativ 1,5 hectare, are o înălțime de circa 2,5 m și este o adevărată provocare pentru orice să încumetă să îl parcurgă. Se spune că este complex și îți poate lua chiar mai mult de o oră pentru a te plimba prin el. Apropo, să știți că și la noi în țară s-a demarat un proiect, care are drept scop realizarea unui labirint format din gard viu? Îl puteți găsi la Filipești, este format din Thuja Plicata și așteaptă să fie lansat în mod oficial.

Vezi toata oferta Sweet Garden de plante pentru gard viu, chiar aici.