Vița de vie și strugurii

Cu toții știm cum arată o viță de vie, la fel de bine cum știm ce gust au minunații săi struguri. E frumos când vedem plantații mari și atent aranjate cu viță. În acele momente ne dorim și noi, o asemenea comoară în grădină. Totul este posibil; iar dacă ne-am gândit deja la asta, înseamnă că avem tot ceea ce este necesar pentru ca visul să devină realitate.

Ce anotimp ne duce cu gândul la această plantă? Toamna, pentru că atunci culegem strugurii. Dar când se plantează vița de vie care îi produce? Cum se îngrijește? Când fructifică? O pot planta și la oraș sau doar pe suprafețe întinse? În mare, cam acestea sunt întrebările care ne vin în minte în ceea ce privește via. 

Despre

Vița de vie este practic o liană și are origini mediteraneene. Scopul principal pentru care se cultivă sunt fructele pe care le produce și anume, savuroșii struguri. Dar să știți că există și viță sălbatică, însă aceasta are un rol strict decorativ și intră la categoria plantelor cățărătoare, fiind des folosită la acoperirea gardurilor, zidurilor sau clădirilor. Toamna devine de-a dreptul spectaculoasă din punct de vedere vizual, prin cromatica deosebită a foliajului.  

Sfaturi de plantare și îngrijire

Vița de vie poate fi plantată atât primăvara, cât și toamna. Plantarea de primăvară se poate face începând cu luna martie, deoarece temperaturile nu sunt favorabile înainte de această perioadă. Este vital ca acestea să devină pozitive (să treacă de 5 grade), dar nu doar afară, ci și la nivelul solului.  Plantarea de toamnă coincide cu perioada în care frunzele încep să cadă și se încheie pe la sfârșitul lunii noiembrie, când temperaturile negative și înghețul încep să-și facă simțită prezența. Plantarea de toamnă este benefică deoarece: rădăcinile se dezvoltă și cresc înaintea părților aeriene, iar primăvara va porni în vegetație mai devreme. 

Cum și unde plantăm? 

În primul rând căutați un loc însorit, luminos. Aranjați terenul. Vița de vie are o viață lungă, deci e important ca înainte de a vă apuca de treabă să pregătiți atent solul. Stabiliți exact care va fi locul plantării. Eliminați orice tip de vegetație lemnoasă sau resturi de plante care ar putea exista în pământ. Marcați locul/locurile unde veți planta vița/vițele. Această etapă este importantă deoarece va determina distanța dintre butași, dar și cea dintre rânduri. Pentru suprafețe mai restrânse, cum ar fi o grădină, toate aceste lucrări se fac manual, dar trebuie respectate și executate corect. Desigur dacă vorbim despre plantații, deci de spații vaste ca întindere totul ia amploare, indicațiile pot diferi, în funcție de mai mulți factori; iar etapele de lucru sunt la rândul lor mai multe, la alte dimensiuni și nu se fac manual.

După ce ați ales locul perfect, cu multă lumină fiți atenți la distanțele optime de plantare.  Acest lucru are o importanță majoră asupra dezvoltării armonioase a plantei și a fructificării acesteia. În funcție de vigoarea soiurilor, distanțele diferă după cum urmează:
– pentru soiurile de vigoare mare, cultivate în toate tipurile de sol se recomandă o distanță de 1,2 m între butași și 2,2 m între rânduri.
– pentru soiurile de vigoare mică/mijlocie se recomandă o distanță de 1,0 - 1,2 m între butași, respectiv 1,2 - 1,5 între rânduri.

Butașii de vie de la achiziționare, până în momentul în care se plantează efectiv se țin într-un loc întunecos, ferit de îngheț, de razele soarelui și de curenții de aer. Un astfel de loc ar putea fi o pivniță. Se recomandă păstrarea lor în nisip sau pământ umed. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci se umezesc rădăcinile și se pun temporar, în pungi de nylon, pentru ca rădăcina lor să rămână într-un mediu umed.  Înainte de plantare, o zi sau două este indicată ținerea rădăcinilor în apă. Butașii se plantează în sol, în așa fel încât punctul de altoi să fie la 1-3 cm deasupra solului. Deci, rezultă că adâncimea la care plantăm are o importanță deosebită: nici prea jos (adânc) nu e bine, dar nici prea la suprafață. Însă mereu să fiți atenți la punctul de altoi. La rândul ei, groapa de plantare trebuie să aibă un diametru destul de mare, deoarece rădăcina viței de vie se întinde mult în pământ; motiv pentru care ar fi indicat  să nu o plantați în apropierea casei sau pe lângă garduri cu fundație. 

Rădăcinile se vor scurta (aproximativ la 10-12 cm) și se vor așeza în groapa de plantare, astfel încât vârfurile să NU fie îndreptate în sus. Tot în groapa de plantare se administrează îngrășământ și se  acoperă în așa fel încât acesta, să NU fie în contact direct cu rădăcinile butașului.   Imediat după plantare se udă cu apă din abundență (”mocirlire”). Ulterior, punctul de altoi trebuie înconjurat cu pământ sfărâmicios (mușuroire) pentru a-l feri de îngheț, respectiv uscare.  Vița de vie nu necesită neapărat stropire, fertilizare. Există soiuri rezistente care se pot cultiva cu succes și fără. Însă dacă doriți să le stropiți, indicat ar fi să vă adresați unui specialist pentru a primi sfaturile necesare. De ce? Pentru că soluțiile pot fi otrăvitoare!!! Fiți cu băgare de seamă și nu faceți nimic după ureche. În timp, ar fi indicat acordați atenție nu doar plantei în sine, ci să îndreptați și stâlpii de susținere, să întindeți sârmele ori chiar să le înlocuiți dacă este cazul.  

Cum am putea ”categorisi” vița de vie? 

Vița de vie poate fi împărțită în mai multe categorii, după diverse criterii. Cu siguranță ați auzit de: în funcție de modul de conducere:

  • viță de vie joasă, medie (cel mai ușor de recoltat tip) înaltă sau pentru boltă (des întâlnite la case) pe care o putem culege doar de pe scară, dar care vara ne oferă umbra mult râvnită;
  • viță de vie cu coacere timpurie, mijlocie sau târzie; 
  • viță de vie pentru vin, de masă (sau consum) și pentru stafide (sau industrializare)
  • viță de vie cu boabe albe, roșii-rozalii sau albăstrii-negreviță de vie cu boabe rotunde sau ovale, mai mari sau mai mici
  • viță de vie cu sâmburi (majoritatea) sau fără sâmburi.

Când se coc și recoltează strugurii? 

În principiu, toamna. Dar, după cum spuneam anterior, vița de vie poate fi de mai multe feluri în ceea ce privește perioada de coacere, ca urmare există soiuri care se coc ceva mai devreme (timpurii) și anume vara, prin luna august. Însă cu precădere luna în care putem savura și culege struguri este septembrie. Soiurile mai târzii se pot recolta abia prin octombrie, dar numai după ce ne-am asigurat că boabele sunt suficient de dulci, doar așa ne putem bucura de savoarea lor. 

Întrebuințări

În primul rând atunci când spunem viță de vie, ne gândim la ciorchini de struguri care mai de care mai frumoși, cu boabe crocante și pulpă suculentă, de diferite culori și arome, în funcție de soi.   Apoi, ne gândim la vin. Poate una dintre cele mai savuroase și apreciate băuturi care există în lumea întreagă. Deci, toate acele boabe apetisante își schimbă destinația și se transformă în vin. Acesta poate fi alb, roșu, rose, negru; dulce, demidulce, sec, demisec etc. Dar să nu uităm de vinul spumant, de vermut sau chiar de oțet.  Strugurii pot sta la baza unor sucuri extrem de aromate. Însă îi putem folosi cu mare succes și în bucătărie, la prepararea unor delicioase prăjituri, tarte sau plăcinte.
De dulceață de struguri ați auzit? Este extrem de fină și rafinată, un adevărat deliciu. Tot la prăjituri folosim și stafidele, care nu sunt altceva decât boabe deshidratate, de struguri fără sâmburi.   Și dacă tot a venit vorba despre sâmburi, să știți că din ei se obține un ulei extrem de apreciat și des folosit în diverse preparate culinare. Poate fi folosit și pentru prăjit/gătit deoarece are un punct de ardere destul de ridicat (de 216 grade Celsius, adică la această temperatură începe să scoată fum), însă cel mai des se folosește la sosuri, salate, dressinguri. Are un gust plăcut, fin și o culoare galben-verzuie, ușor transparentă.  Nici industria cosmetică nu este străină de uleiul din sâmburi de struguri. Este extrem de benefic pielii, având proprietăți emoliente, antiseptice și se absoarbe ușor. În ceea ce privește medicina naturistă, datorită faptului că au proprietăți terapeutice excepționale, sâmburii de struguri stau și la baza unor suplimente alimentare. Acestea acționează în special asupra sistemului circulator și au un puternic efect antioxidant.  
În afară de toate acestea, știați că până și frunzele de viță de vie au utilitate? Pot fi învelișul unor delicioase sarmale. Ați mâncat vreodată, un astfel de preparat? Dacă nu, vă sfătuim să încercați. Culegeți frunzele, înainte ca vița să  înflorească, deci atunci când acestea sunt mai tinerele și crude. Le opăriți, le umpleți și le fierbeți la foc mic. Ceea ce le face speciale este aroma frunzelor de măcriș, cu care se acresc. Sunt minunate. 

Știați că.../Se spune că...

Ați știut că o viță de vie poate ajunge la o lungime de 15 metri și poate produce aproximativ 40 de ciorchini? Sau că pentru a obține 700 ml de vin este nevoie de un kilogram, un kilogram și ceva de struguri? Se spune că sticlele de vin nu se depozitează/păstrează în poziție verticală. Se pare că acest lucru duce la uscarea plutei, deci implicit la micșorarea dopului, oxigenul putând astfel pătrunde în interiorul sticlei. Ca urmare, țineți-le în poziție orizontală sau cel mult înclinată.
                         


0